Manual de Publicitate si Reclama

Dupa stabilirea exacta a secventialitatii campaniei in timp si a tipurilor de vehicule media (presa, TV, etc..) ce vor fi folosite in campanie (etapa incheiata in planul de activitati), se trece la alegerea efectiva a mediilor si alocarea consumul media zilnic pe fiecare vehicul media.

Aceasta noua etapa consta in constructia media planului; daca pina acum totul a fost gindit la o scara mare de aici inainte totul se detaliaza, fiecare aparitie a mesajului publicitar in media se cuantificata atit ca efort bugetar cit si ca impact (acoperire, frecventa, impresii); rezulta prin calcule si efectul media total, cumulat pentru toate aparitiile in toate mediile si costul campaniei detaliat.

Unul dintre prinicipiile fundamentale care stau la baza alcatuirii media planului poate fi dat de urmatoarea parafraza:
“Nu exista mesaj publicitar la nivel national. Orice mesaj este local si personal. In final inseamna un barbat sau o femeie care citeste ziarul in fotoliu sau se uita la televizor.“
Morris Hite


Desi nu exista un format unic pentru un media plan si nici un regulament general de realizare a lui citeva principii se respecta intotdeauna in orice departament media. Ceea ce exista ca punct de plecare si in plus este comun este planul de activitati media.

Pe linga planul de activitati la inceperea constructiei media planului mai sint necesare o serie de componente la care se ofera un raspuns media la nivel micro: grupul tinta, obiectivele de comunicare si elemente de creatie ale mesajului publicitar, factorul geografic (distributia produsului), raportul frecventa/acoperire, reactia fata de competitie.

Odata definitivate raspunsurile se trece la realizarea efectiva a calendarului detaliat al campaniei: exact ce media va fi cumparata, cind va fi cumparata (programul, ziua si ora pentru televiziune, ziua de aparitie pentru presa) si cit timp si spatiu va fi folosit pentru fiecare din reclame.

Inca odata trebuie subliniat ca nu exista reguli de abordare si ca tacticile de abordare difera de la agentie la agentie, de la campanie la campanie, de la individ la individ. Ceea ce este comun este faptul ca media planul se rezolva prin evaluari succesive a raspunsului media gasit relativ la obiectivele campaniei si ajustare ulterioara functie catre o solutie optima. Experienta si creativitatea isi spun aici un cuvint definitoriu.

Vom prezenta fiecare componenta lasind la alegerea fiecaruia ordinea abordarii.
Grupul tinta

Descrierea grupului tinta este fundamentala pentru constructia media planului. Relativ la caracteristicile socio-demografice ale grupului tinta, daca sint detaliate specialistul in media poate identifica vehiculele media prin care ajunge la grupul tinta cel mai economic si mai eficient.

Fiecare profil socio-demografic se traduce in realitate in alte obiceiuri de consum media. Obiceiurile de consum media ale acestui public devin astfel esentiale in alegerea canalelor de comunicare. Identificarea lor inseamna plasarea eficienta a banilor clientului sau, in caz contrar cheltuieli nejustificate.

In general obiceiurile de consum media difera functie de virsta (tinerii asculta mai mult posturi de radio, adultii citesc mai mult ziare, publicatii de specialitate), sex (femeile citesc reviste dedicate sau urmaresc telenovela la TV pe cind barbatii prefera cotidianele si programele de stiri la TV) si alte caracteristici socio demografice.
Criteriul venituri poate fi si el un factor in obiceiul de consum media; astfel persoanele cu venituri ridicate si deci implicate in afaceri vor citi publicatii de specialitate sau business, vor asculta radio in timp ce se deplaseaza cu masina iar timpul alocat televiziunii se scurteaza insemnind in special urmarirea stirilor sau chiar a rezumatelor din stirile televizate.
Identificam afinitati si ca urmare a apartenentei la o minoritate sau alta; in Romania publicatiile de limba maghiara insumind o cota destul de importanta in peisajul media.
Publicatiile locale sint mai citite, in zonele in care apar, decit publicatiile nationale, ele acordind spatii ample reportajelor si stirilor zonale.


Un alt efect al descrierii grupului tinta este presiunea pe care dimensiunea lui o exercita asupra bugetului de media: atit din punct de vedere acoperire (acoperire) cit si din punct de vedere al frecventei (numarul de expuneri necesar a fi realizat pentru fiecare individ).
Relativ la acoperire: cu cit grupul tinta este mai vast (mai multe tipologii si in consecinta obiceiuri diferite de consum media) vor trebui alese mai multe vehicule, sau mai multe programe pentru a putea transmite mesajul tuturor. Aici esentiala este experienta in a identifica un numar cit mai mic dintre ele cu care se poate acoperi cit mai bine grupul tinta. Este modul in care se pot face economii importante.
Relativ la influenta asupra frecventei: raportul fata de acoperire fiind unul de multiplicare, presiunea asupra bugetului va fi de atitea ori mai mare de cite ori trebuie atins grupul tinta.


Factorul Geografic

Distributia geografica a produsului dicteaza implicit si marimea bugetului. Influentele sint majore si trebuiesc luate in considerare.
In mod evident zonele de aglomerari urbane reprezinta un potential mare de vinzare si aici se va concentra si distributia produsului. Zonele urbane mari sint acoperite de televiziunile care au acoperire nationala insa cind discutam si despre alte tipuri de media (presa, outdoor, etc..) fiecare din zonele acestea vor avea alte caracteristici. In unele zone sint mai importante mediile locale, in altele obiceiurile de consum se indreapta catre mediile cu acoperire nationala. Ca element de delimitare este evident ca zonele puternic dezvoltate industrial sint mai conectate la presa nationala pentru ca nevoile lor tin de contactele cu restul tarii.

Tendinta actuala este constructia de media planuri cu doua componente: nationala si adiacent (atunci cind este cazul sau cind bugetul o permite) locala.

Deseori componenta locala joaca un rol mai important decit cea nationala existind situatii cind mesajul este adresat numai unei regiuni, sau asa cum se intimpla vara, au loc actiuni speciale pe litoral (o excelenta piata de desfacere de citeva milioane de persoane care se afla in concediu).

Raportul frecventa/acoperire

In acest stadiu se iau in considerare tacticile de fazare a bugetului prezentate in planul de activitati.
Primul pas se face luind in considerare trei factori: reach (acoperire), frecventa, continuitate (prin continuitate intelegind lungimea neintrerupta a unei campanii). Numai anunciatori mari isi pot permite sa se concentreze pe toti acesti trei factori, si vor incerca in consecinta sa-si imparta banii cit mai eficient.

Acoperirea, frecventa si continuitatea trebuiesc echilibrate tinind cont de marimea bugetului, care nu de putine ori este fixa, si de obiectivele principale ale campaniei. Putem sublinia ca poate nici un buget nu este deajuns pentru a indeplini perfect toate obiectivele media.

De obicei se va alege intre a folosi mediile cele mai putin costisitoare (eficacitate) si cele care pot comunica cel mai bine mesajul in conformitate cu obiectivele media (eficienta).
Relatia dintre cei trei factori este prezentata generic in graficul urmator.

Balansul intre frecventa si acoperire este singurul asupra caruia se actioneaza; in majoritatea cazurilor lungimea campaniei fiind fixa. Cu alte cuvinte exista rareori posibilitatea modificarii lungimii campaniei de la un an la 6 luni pentru a indeplini obiectivele de acoperire sau frecventa.

In cele mai multe cazuri media plannerii incep cu factorul frecventa in constructia media planului. Aceasta pentru ca frecventa este determinanta; este nevoie de mai multe expuneri pentru a convinge un individ din grupul tinta sa cumpere produsul. Putem deci considera balansul frecventa/racoperire si ca un numar total de expuneri care pot fi cumparate in limitele bugetului.

Admitind ca avem un buget cu care putem achizitiona 1.000.000 de expuneri. De cite ori vom mari numarul de expuneri pe individ vom micsora numarul de persoane atinse: 5 expuneri x 200.000 persoane = 1.000.000 expuneri
4 expuneri x 250.000 persoane = 1.000.000 expuneri
2 expuneri x 500.000 persoane = 1.000.000 expuneri


Pe masura ce publicitatea se dezvolta, mesajele publicitare (spoturi, reclame in presa) contin mai multa informatie, mediile sint mai aglomerate. In decursul timpului expertii media sint din ce in ce mai interesati de “comunicarea eficace” reprezentind gradul de la care un individ intelege mesajul publicitar si si-l poate aminti in intregime. Pentru a masura gradul de comunicare fata de numarul de expuneri in media se utilizeaza termenul “effective reach” si “effective frequency”.


Reactia fata de competitie

Publicitatea functioneaza complet intr-un mediu extrem de competitiv. Prin media plan nu numai ca se realizeaza o campanie eficienta pentru un produs dar trebuie facut in asa fel incit produsul sa se distinga de celelalte.
Ca si in cazul stabilirii echilibrului frecventa versus acoperire, se va pastra o limita in construirea planului ce va tine cont de obiectivele media si va preintimpina efectele negative ale concurentei daca si atunci cind se poate.

Unul din factorii determinanti ai nivelului de audienta ce trebuie atinsa este dat de loialitatea consumatorilor fata de propriul brand, iar in cazul in care obiectivul este atragerea consumatorilor competitiei gradul de loialitate al consumatorilor fata de acele produse.


Obiectivele de comunicare/elemente de creatie

Un element care trebuie luat in considerare este relatia intrinseca dintre profilul psihologic al publicului tinta si tipul de media pe care acesta il consuma.
Elementul esential al fiecarui vehicul media (publicatie, post TV) este acela ca prin intreg continutul editorial si modul in care prezinta lumea el reprezinta o “atitudine” fata de viata, daca vrem ca un individ virtual. Consumatorul media alege acea “atitudine” fata de viata in momentul in care cumpara de la ziarul sau deschide televizorul pe un anume post de televiziune. In cazul televiziunii fiecare program poate reprezenta o “atitudine”.
Identificarea dintre consumator si media se face la un nivel psihologic intim, bazat pe elemente ce aproape sint identice limbaj, aspiratii, estetica.
Daca obiectivele de comunicare, modul in care este realizata reclama, elementele creative din mesaj contrazic sau sint diferite fata “atitudine” atunci consumatorul nu va percepe in mod pozitiv reclama.
Deasemenea consumatorul media “consuma” fiecare tip de media altfel. Ziare pentru a afla rapid informatii selectind pe cele interesante, reviste pentru articole mai ample acordind mai mult timp lecturarii etc.. Fiecare media necesita un tip unic de predispozitie.

Putem spune ca selectarea vehiculelor media in conformitate cu tipologia mesajului publicitar asigura nu doar atingerea corecta a audientei ci se foloseste de media adaugind valente pozitive produsului.

Printre consideratiile de comunicare primordiale ce trebuie luate in considerare in selectarea mediilor identificam:
1. Predispozitia creativa a audientei. Tinerii sint predispusi sa asculte radio si sa se uite la televizor mai degraba decit sa citeasca.
2. Mediu calitativ pentru mesaj. Cititorul unei reviste pentru barbati adulti este mai degraba adept al clasicismului decit cel al unei reviste pentru tineret ce poate fi mai nonconformist.
3. Efectul sinergetic. Publicitarii cauta combinatii media care sa aiba un efect in comunicare mai mare decit al sumei mediilor in mod normal. Un producator de automobile va folosi: outdoor pentru a imbunatati cunoasterea brand-ului, reviste pentru detalii de produs, cotidiane pentru adresele reprezentantelor si preturi, telviziunea pentru demonstratii si imagine.

Calendarul campaniei

Calendarul campaniei se realizeaza prin adaptarea mesajului pe fiecare vehicul media, functie de buget si de ceilalti parametri stabiliti.

In cazul revistelor se va alege tipul reclamei (color sau alb negru), formatul reclamei (pagina intreaga, jumatate de pagina, sfert sau alt tip de modul), ce sectiune a revistei este mai indicata pentru reclama(pentru produse alimentare sectiunea culinara din cadrul revistelor de femei), in ce luni se va cumpara reclama (pentru lunare) sau cite saptamini din ani (pentru saptaminale) si care din ele.

Acelasi procedeu se respecta si pentru cotidiane.

La televiziune determinanta este identificarea programelor care se adreseaza cel mai bine grupului tinta. Fiecare statie TV trebuie identificata si in cadrul ei se aleg programele. Functie de programul ales se stabilesc ora, ziua si costul (functie de lungimea spatiului publicitar).

Tacticile de modelare a campaniei respecta la scara mica tacticile prezentate in planul de activitati.

Media planul cuprinde in acelasi timp si toate detaliile legate de costuri pentru fiecare unitate media achizitionata.